joi, 7 mai 2009

1/zi



Drumul spre .... si aici fiecare dintre voi e liber sa aleaga unde va duce drumul acesta

8 comentarii:

Dili spunea...

eu ma imaginez fiind copil (ca tot e poza facuta de jos) si tinand un bat in mana in timp ce merg pe langa gard, astfel incat atingerea lor sa semene cu un xilofon. Desculta, ma indrept catre roata mare din sat, care se afla imediat dupa bradul acela stufos din departare. Mirosul de fan ma face sa ma simt acasa si mugetul unei vacute se aude din dreapta. Abia astept sa vad toate lucrurile marunte din satucul cu garduri ordonate de la inaltime.
PS: Nu rade de mine, sunt inca in lumea viselor

Stelian Muscalu spunea...

dili - chiar nu am de ce sa rad, imaginea construita de tine sunt sigur ca e tanjita de toata lumea

Anca spunea...

Ce fain!

Georgi spunea...

oh,drumul vacantei!!Tare tanjeam dupa "vacante la tara" cu drumuri prafuite, cu miros de iarba si papusoi, dar de care nu am avut parte, fiind nascuta crescuta in Bucuresti, cu parinti, bunici si strabunici la fel! Mai departe de parintii bunicilor nu stiu...

Coana Zoitzica spunea...

tocmai am mancat un covrig cald, ce m-a dus cu gandul la paine furata de la brutaria din satul bunicilor, iar poza asta ... exact asa era drumul pana la brutarie

malina spunea...

drumul asta ma duce unde vreau eu, depinde doar de ce vreau eu. momentan vreau sa duca la un lac mare si curat,inconjurat de salcii, unde e liniste si unde ma pot relaxa inotand in pace...sub privirea sfioasa a...cuiva.

1q spunea...

ba,nepoate,tu,cand nu esti anatomist de petale sau fotoreporter de umplutura,esti un fotograf de geniu;rar dar genial

Stelian Muscalu spunea...

1q - nici nu stiu cum sa raspund... dar cred ca multumesc ar fi cel mai indicat :-))