nici nu am inceput bine vacanta ca deja lucrurile cu care eram obishnuit s-au schimbat radical. Asa cum deja anuntasem ne-am oprit intr-o prima faza in Timisoara. Un oras superb unde oamenii parca nu mai sunt asa incrancenati ca-n Capitala. Trecand insa peste aspectul asta... ajung la miezul problemei. Ne-am cazat la o pensiune pe care o recomand cu cea mai mare caldura tuturor care trec prin acest oras - Pensiunea Elena. Curatenie, bun simt si de ce nu bun gust. Am ajuns sambata seara iar duminica am intregit echipa cu inca 2 prieteni cu care urmeaza sa ne continuam concediul. Duminica dimineata viciosii din grup, excluzandu-ma pe mine, au cerut gazdelor cate o cafea... eu fiind un consumator de ceai m-am multumit cu un ice tea. Dupa terminarea lichidelor cu pricina a venit momentul sa cerem nota... ei aici apare noutatea. Am fost anuntati ca toata consumatia a fost din partea casei. Nu vorbesc de suma, nu cred ca era importanta, ci de gest. Asta nu este tot. Pe seara, tot duminica, am zis sa iesim sa mancam ceva. Ne-am oprit la un restaurant de cartier. Am fost serviti de o chelnerita care intelesese ca zambetul nu costa nimic... comparativ cu colegele ei din Bucuresti. Dupa ce am terminat de mancat evident am cerut nota. (ei acum nu va ganditi ca tot meniul a fost din partea casei :-)))). Numai ca dupa ce a strans frumos masa, pana sa ne aduca nota, chelnerita cu pricina s-a apucat sa aduca un nou rand de tacamuri. M-am gandit ca este obosita si ca a gresit masa... ei bine nu. Urma o surpriza din partea casei. O portie imensa de pepene. Iarasi nu valoarea este luata in discutie ci gestul... care trebuie sa recunosc... ne-a lasat cu gura cascata. Vorbim de restaurantul Caprice . Iata doua locuri pentru cei care ajung in orasul de pe Bega pe care le recomand cu cea mai mare caldura.
8 comentarii:
Ati inceput concediul cu dreptul. Sa va mearga tot mai bine. Vacanta placuta si plina de surprize placute.
Ma bucur ca v-ati simtit bine si ca v-a placut la Timisoara!
Eu nu-s banateanca de origine,insa sunt adoptata aici si ca sa fiu in ton cu postarea ta,zic vorba gugulanilor:Banatul e fruncea!:))
Distractie placuta in continuare!
Si eu am ramas cam cu gura cascata citind ce scrii si ma bucur ca acolo, in vest macar, au inteles ce inseamna clientul. Sa speram ca vom putea intalni asa ceva si mai la SE... macar in 30 de ani.
A, concediu placut in continuare! :D Ati inceput bine!
Va doresc un concediu placut si plin de astfel de surprize placute incontinuare. Sunt ardelean si locuiesc in Timisoara, ma mandresc cu bunul simt ce exista in acest orasel ce are de mult gust si aer proaspat cu bun simt de Occident.:)
p.s.
Trebuie sa va spun ca atat restaurantul cat si pensiunea se afla la 8oo m de locuinta mea, hm, zambesc, daca va cunosteam va invitam la cina la mine si zau ca nu va ceream nota de plata:))
Drum bun fara peripetii...
Concediu placut si aventuri frumoase!
April - ei iata-ne ajunsi la jumatatea lui si crede-ma ...dreptul a ramas la loc de frunce :-))
Ana - Timisorenii sunt niste oameni minunati... ne-au dat o lectie de viata si de turism implicit... sau invers :-)
Dili - si eu traiesc cu aceeasi speranta... ca doar speranta moare ultima... multumim pt urari
Paul - poate cu ocazia urmatoare. Eu oricum traiesc cu regretul ca nu am reusit sa ma intalnesc cu Darael... dar nu au intrat zilele-n sac... data viitoare ne intalnim in gasca mare
Nina - multumim tare
Trimiteți un comentariu