vineri, 13 aprilie 2012

BUSINESS CLUB - Longevitatea, un risc financiar



Ne bucurăm când ni se
spune că speranţa de viaţă tot creşte. Însă pentru economie, o
asemenea perspectivă nu este deloc îmbucurătoare. Ba chiar aduce
un risc financiar , potrivit unui raport al FMI. Este destul de clar
că o populaţie care trăieşte mai mult primeşte mai mult timp
pensie de la bugetul. N-ar fi nimic rău în asta, numai că între
timp sunt din ce în ce mai puţini cei care muncesc şi care asigură
pensiile celor care şi-au încheiat socotelile cu munca.
Creşterea
speranţei de viaţă va secătui bugetele statelor dezvoltate în
următorii 40 de ani din cauza cheltuielilor cu pensiile, potrivit
raportului semetrial al FMI pe tema stabilităţii financiare
globale. Şi asta pentru că oamenii vor petrece mai mult timp la
pensie, fără a exista însă perspective de creştere a veniturilor
bugetare pe măsură. Instituţia a luat anul 2050 ca orizont de
timp, când vârsta medie de pensionare va fi de 65 de ani în aceste
state.
Înseamnă
o creştere de 1,5 ani pentru bărbaţi şi de 2,5 ani pentru femei.
În acelaşi interval, însă, speranţa de viaţă va creşte mai
rapid, şi anume cu 2 ani la bărbaţi şi 1,5 ani la femei. FMI îşi
imaginează însă cel mai rău scenariu, în care se mai adaugă 3
ani peste estimările actuale.
În
aceste condiţii, guvernele vor cheltui cu 50% mai mult pentru plata
pensiilor. Înseamnă un plus de câteva zeci de mii de miliarde de
euro la nivel mondial. Probabil că perspectiva ar fi fost ignorată
de europeni dacă economia nu ar fi traversat o perioadă dificilă.
Însă criza a determinat o serie de state să facă ajustări în
sectorul bugetar, inclusiv prin reducerea sau îngheţarea pensiilor.
În paralel, unele state, printre care Spania, Italia şi Ungaria, au
luat decizia creşterii vârstei de pensionare. Mai mult, Cehia,
Grecia şi Irlanda au decis să reducă sau să impoziteze pensiile
pentru a-şi diminua cheltuielile.
Guvernul
de la Bucureşti a încercat să reducă pensiile cu 15% la mijlocul
anului 2010, în cadrul pachetului de austeritate. Măsura nu a
primit însă girul Curţii Constituţionale. Anul acesta, România
va cheltui peste 47 miliarde de lei pentru plata pesniilor din
sistemul public, adică aproximativ 8% din PIB. Deficitul fondului de
pensii este însă de 15 miliarde de lei.

Un comentariu:

ioana spunea...

pana in 2050 multi dintre noi vom avea deja un procent din pensie din fondurile de pensie private, deci plata pensiilor nu va mai fi numai problema statului.