De ce nu sunt interesate băncile să meargă programul prima casă?
Dobânda Anuală Efectivă în acest program se situează la 5%. În schimb, creditele ipotecare standard au un cost dublu, DAE fiind de 9,6%, potrivit datelor publicate de BNR. Cum s-a ajuns la această diferenţă enormă? Motivul principal invocat de bancheri este că, în cadrul Programului Prima Casă, riscul asumat de bancă este zero. Aşadar, este firesc ca băncile să practice dobânzi mai mici. Însă în raportul BNR asupra stabilităţii financiare stă scris negru pe alb că după declanşarea crizei financiare, rata restanţelor la creditele imobiliare a crescut la numai 0,3%. În ipoteza că acest trend va continua, rata restanţelor are şanse destul de mici să treacă de 1-1,5% la creditele pentru locuinţe.
Prin urmare, dacă băncile nu ar fi beneficiat de garanţia statului, ele ar fi suportat pierderi de cel mult 1,5%, într-un scenariu ultra pesimist. În mod normal, acesta ar fi trebuit să fie şi procentul cu care dobânzile la Prima Casă ar fi putut să scadă. Cum s-a ajuns însă la o reducere de aproape 5 puncte procentuale?
Există două posibilităţi: fie băncile merg pe pierdere, fie şi-au redus profitul la cote rezonabile. Având în vedere că 19 bănci şi-au manifestat interesul pentru Programul Prima Casă, prima varianta poate fi eliminată, pentru că altfel sistemul bancar şi-ar pune singur în pericol existenţa. Rămâne ideea că băncile, pentru a nu-şi strica relaţia cu Guvernul, s-au mulţumit cu profituri mult mai mici!
De cealaltă parte statul, în foamea lui de bani, se împrumută în paralel de la aceleaşi bănci cu sume de sute de milioane de euro... Mai exact datoria statului către bănci la jumătatea acestui an era de peste 8 miliarde de euro. Ştiţi cu cât au reuşit să împrumute băncile românii care şi-au dorit o casă.? 5 miliarde de euro... şi asta într-un interval de 5 ani.
În mod logic băncile iau în considerare costurile de operare a creditelor. Nu-i nici un mister şi nici o ruşine. Orice bancă preferă să aibă un singur client absolut sigur pentru un credit de 500 de milioane de euro - adică statul - decât 10 mii de clienţi cu toane, răspândiţi prin toată ţara, şi mereu în pericol să nu mai poată plăti - adică cetăţenii.
Fiecare client presupune costuri substanţiale de gestiune a conturilor, de corespondenţă şi aşa mai departe.
ASTĂZI LA REPORTER SPECIAL de la 22,05
Dobânda Anuală Efectivă în acest program se situează la 5%. În schimb, creditele ipotecare standard au un cost dublu, DAE fiind de 9,6%, potrivit datelor publicate de BNR. Cum s-a ajuns la această diferenţă enormă? Motivul principal invocat de bancheri este că, în cadrul Programului Prima Casă, riscul asumat de bancă este zero. Aşadar, este firesc ca băncile să practice dobânzi mai mici. Însă în raportul BNR asupra stabilităţii financiare stă scris negru pe alb că după declanşarea crizei financiare, rata restanţelor la creditele imobiliare a crescut la numai 0,3%. În ipoteza că acest trend va continua, rata restanţelor are şanse destul de mici să treacă de 1-1,5% la creditele pentru locuinţe.
Prin urmare, dacă băncile nu ar fi beneficiat de garanţia statului, ele ar fi suportat pierderi de cel mult 1,5%, într-un scenariu ultra pesimist. În mod normal, acesta ar fi trebuit să fie şi procentul cu care dobânzile la Prima Casă ar fi putut să scadă. Cum s-a ajuns însă la o reducere de aproape 5 puncte procentuale?
Există două posibilităţi: fie băncile merg pe pierdere, fie şi-au redus profitul la cote rezonabile. Având în vedere că 19 bănci şi-au manifestat interesul pentru Programul Prima Casă, prima varianta poate fi eliminată, pentru că altfel sistemul bancar şi-ar pune singur în pericol existenţa. Rămâne ideea că băncile, pentru a nu-şi strica relaţia cu Guvernul, s-au mulţumit cu profituri mult mai mici!
De cealaltă parte statul, în foamea lui de bani, se împrumută în paralel de la aceleaşi bănci cu sume de sute de milioane de euro... Mai exact datoria statului către bănci la jumătatea acestui an era de peste 8 miliarde de euro. Ştiţi cu cât au reuşit să împrumute băncile românii care şi-au dorit o casă.? 5 miliarde de euro... şi asta într-un interval de 5 ani.
În mod logic băncile iau în considerare costurile de operare a creditelor. Nu-i nici un mister şi nici o ruşine. Orice bancă preferă să aibă un singur client absolut sigur pentru un credit de 500 de milioane de euro - adică statul - decât 10 mii de clienţi cu toane, răspândiţi prin toată ţara, şi mereu în pericol să nu mai poată plăti - adică cetăţenii.
Fiecare client presupune costuri substanţiale de gestiune a conturilor, de corespondenţă şi aşa mai departe.
ASTĂZI LA REPORTER SPECIAL de la 22,05
4 comentarii:
..ce coincidenta..prima zi a tirgului imobiliar 'prima casa'.Haiti! Mult succes.
multam tare... (eu nu prea cred in coincidente )
si care-i adevarul, ca nu l-am vazut in emisiune?
probabil nu ai urmarit cu atentie... sau am fost eu prea subtil pentru gustul tau :-)
Trimiteți un comentariu