Se afișează postările cu eticheta energii regenerabile. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta energii regenerabile. Afișați toate postările

duminică, 15 martie 2009

Pământ, vânt, Soare şi parale

În această seară de la 22:05 la Antena3, dacă nu se gândeşte Gâdea să ne facă vreo ediţie specială



La sfârşitul anului trecut, Agenţia Internaţională a Energiei a dat publicităţii un raport în care anticipa că, în cinci ani, omenirea se va confrunta cu o nouă criză a petrolului. Nu va mai fi una politică, precum cele din anii 70-80, ci una de producţie. Din ce în ce mai puţin petrol pentru o cerere din ce în ce mai mare – iată cele două variabile ale unui amestec exploziv care ar putea arunca în aer planeta.

De când lumea, războaiele s-au purtat pentru controlul resurselor. Pe vremea când femeile erau considerate resurse, aheii au asediat Troia şi au aşteptat 10 ani înainte ca Ulise să facă şmecheria cu calul care le-a livrat-o, până la urmă, pe Elena. Apoi, războaiele s-au purtat pentru orice altă marfă de consum imaginabilă – pentru mirodenii, pentru minerale, pentru metale, pentru droguri – dar niciodată omenirea n-a depins integral de o singură resursă, cum e petrolul, ca în ultimii 100 de ani.

Câte războaie fierbinţi sunt acum în lume? Irak şi Afganistan. În ambele teatre de război, petrolul este motivul fundamental al conflictului. În Afganistan, extremismul religios ameninţă să infecteze întreaga regiune, deci să blocheze accesul la rezervele de ţiţei ale lumii. Iar în Irak, dictatura lui Saddam anti-occidentalul constituia un model pentru din ce în ce mai mulţi, în aceeaşi regiune.

Dependenţa lumii de o resursă finită, cum este petrolul, este periculoasă – în acelaşi timp, conţine un paradox: sfârşitul petrolului ne va elibera, într-un fel. Are rost să vă întrebăm, dumneavoastră ce fel de eliberare aţi prefera? Una violentă, catastrofică? Sau una pe care noi înşine o putem decide, prin tranziţia către folosirea energiilor regenerabile?

Într-un raport al ONU, dat publicităţii în 2007, se arată că omenirea a ajuns să consume mai mult şi mai repede decât poate Pământul să înlocuiască natural. Defrişările masive, lipsa apei, modificarea climei şi terminareare resurselor fosile pun în pericol umanitatea. Sunt motive pentru care oamenii ar trebui să caute deja o planetă pe care să se mute. Din păcate, până la inventarea navetei superluminice, nu prea avem unde să plecăm, aşa că nu ne rămâne decât să ne rezovăm problemele aici, pe Pământ – şi să pierim dacă nu găsim soluţia.

Alternative la aurul negru există. Fuziunea nucleară ar fi prima. Nici nu e greu de înţeles dece – doar 1 kg de Uraniu echivalează cu 12.000 de barili de petrol. Ceea ce reprezintă echivalentul a 50.000 de kw/h. Suficientă energie pentru a alimenta mai bine de 400 de locuinţe timp de 1 an. Dar fuziunea nucleară nu este ieftină – şi nici măcar aceasta n-ar fi prima problemă. Este teribil de poluantă. Dacă totul merge bine, din 1.000 de tone de combustibil de uraniu rezultă 100.000 tone de deşeuri solide şi 3,5 milioane de litri de deşeuri lichide radioactive. Iar la Cernobîl, după cum ne amintim, ceva n-a mers bine deloc, la un moment dat.

Energia nucleară este uşor de înţeles de către o lume industrializată. Respectă regula calsică – se ia o resursă naturală, se prelucrează şi se foloseşte energia astfel rezultată. Acelaşi principiu funcţionează în sobele bunicilor, care ardeau cu lemn, acelaşi principiu şi în centralele termoelectrice, care ard cărbune. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu petrolul, acelaşi lucru şi cu uraniul.

Dar poate că a venit vremea să ne schimbăm filosofia. Ar trebui să încetăm prelucrarea unor resurse finite şi să încercăm captarea energiei care se află în permanenţă în jurul nostru. Şi care, mai ales, este de milioane de ori mai mult deât avem nevoie.

ENERGII REGENERABILE

ENERGIA SOLARA - În numai 20 de zile, planeta Pământ primeşte de la Soare o cantitate de energie echivalentă cu toate rezervele sale fosile. Panourile solare fotovoltaice cu un randament de 10%, montate pe 120 m pătraţi ar putea asigura cererea de energie a unui locuitor al Pământului pentru 1 an.

Matematica poate merge mai departe. Dacă omenirea ar reuşi să instaleze panouri solare pe numai 0,6 la sută din suprafaţa Terrei, ar putea capta suficientă energie pentru Pământul. Cât credeţi că este acum contribuţia energiei solare la energia mondială? 0,1 %.

ENERGIA EOLIANĂ - Potenţialul mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori mai multă energie decât este consumată acum. Dacă ar trebui acoperită cererea de acum, ar fi nevoie de 12,7% din suprafaţa Pământului, iar din această ecuaţie sunt excluse oceanele. Dacă pe 12,7 la sută din suprafaţa Pământului ar fi instalate 6 turbine de vânt pe km pătrat, lumea ar atinge independenţa energetică absolută. La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 74 de mii de MW. Cât înseamnă asta? Puţin mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.


ENERGIA GEOTERMALĂ - potenţialul geotermal total al Pământului este de aproximativ 13.000 de Zeta Jouli - joulul fiind unitatea de măsură pentru energie. Care este necesarul de energie al omenirii? 0,5 ZJ pe an. Dacă am ajunge să utilizăm doar 0.25% din acest potenţial, nu ar mai fi deloc nevoie de cărbuni, plutoniu, petrol sau gaz pentru producerea energiei electrice. Insă în prezent, doar 1% din necesarul energetic al globului este acoperit de surse geotermale. Aşadar, utilizăm 0.0025% din potenţial.

În schimb, oamenii se omoară pentru petrol, care este deţinut doar de câteva ţări, care-l vând la preţuri influenţate nu doar de economie, ci şi de politică. Iar petrolul are şi această neplăcută caracteristică – ne otrăveşte planeta când e transformat în energie. Energie care, de fapt, e peste tot – trebuie doar să facem efortul de a o capta.