Cine nu deschide ochii, deschide punga, a zis odată un înţelept, după care mii de creduli au verificat pe pielea lor adevărul acestei constatări amare.
Românii nu deţin, singuri pe lume, secretul ţepelor financiare – dar sigur sunt mari specialişti în a se lăsa păcăliţi. Anii 90 au fost definitorii în acest sens – sute de mii de oameni de bună credinţă şi-au pierdut banii, speranţele şi naivitatea într-o serie năucitoare de afaceri mincinoase. Caritas, Philadelphia, SAFI, Dacia Felix, Banca Columna, Credit Bank, FNI sunt jaloane de neuitat pe acest drum al disperării celor mulţi şi îmbogăţirii câtorva.
Apoi lumea s-a potolit. Lumea a înţeles că a te îmbogăţi peste noapte este nu doar dificil, ci mai ales o cale de a rămâne, de fapt, fără bani. Românii au devenit mai sceptici, mai bănuitori.
Aşa că ţeparii şi-au schimbat metodele. Păcăleala de masă a fost înlocuită de ţepele personalizate. Conceptul „bani puţini de la mulţi fraieri” s-a transformat în „tot ce se poate lua de la cei care-şi permit să dea”.
Iar în acest nou concept, febra imobiliară a provocat destule victime. Cu o cerere imensă pentru locuinţe civilizate, cu libertatea îndatorării personale fără nici o limită de prudenţă, ţeparii imobiliari au găsit acele ape tulburi în care era suficient să-şi arunce nada pentru a pescui creduli cu portofele pline.
MIHAI CUC avocat - au fost oameni care au vrut să profite, atât români cât mai ales străini, au vrut să profite de acest El dorado imobiliar, se putea construi, se putea vinde în România aproape fără niciun fel de regulă şi toţi au vrut să profite de chestiunea asta... fără să aibă banii necesari să devină dezvoltatori în ţările lor aşa că au venit în România.
Din estimările analiştilor imobiliari, criza financiară a întârziat sau a blocat complet finalizarea a peste 20 de ansambluri rezidenţiale NUMAI în Bucureşti. Unele informaţii din domeniu arată că, la această oră, sunt aproximativ 10 mii de locuinţe în diferite faze de execuţie la care NU se mai lucrează deloc. Cazurile de insolvenţă din industria imobiliară s-au înmulţit în ultima perioadă, pe măsură ce datoriile dezvoltatorilor nu au mai putut fi acoperite. Dacă până acum băncile au menajat firmele de dezvoltare imobiliară şi s-au ferit de executarea activelor, consultanţii din piaţă se aşteaptă ca din această primăvară să se umple paharul şi să apară primele falimente de răsunet.
Se estimează ca la nivelul întregii ţări există peste 20.000 de locuinţe la care nu se mai lucrează, deşi planurile dezvoltatorilor imobiliari pentru acest an arătau cu totul altfel.
Situaţia exactă a ansamblurilor rezidenţiale cu probleme nu este însă cunoscută, atât din cauza lipsei de transparenţă a dezvoltatorilor imobiliari, care încearcă să minimalizeze lovitura de imagine încasată din cauza opririi lucrărilor, dar şi din cauza unei legislaţii insuficiente pentru domeniu.
