zilele astea a fost cald, al naibi de cald. unii îi spun caniculă, alţi anunţă cod galben... însă toţi simţim acelaşi lucru - căldura parcă venită direct din iad. ca să o mai stingem, aşa cum spune şi sfatul medicului, ar trebui să turnăm nişte apă... probabil produsul cel mai vândut în perioada asta. prin urmare am intrat marţi într-un butique să cumpăr o sticlă de apă. nu aveau. am cumpărat ceai... lichid să fie... numai că ăsta este la super ofertă vreo 4 E-uri la preţ de unu. ei am încercat să înţeleg situaţia gandindu-mă ca magazinul respectiv va fi aprovizionat curand cu indispensabila apa plată. că de e o perioadă bună în care poţi face profituri uriaşe vânzând numai apă plată.
miercuri se reia povestea. cobor din autobuz ud fleşcă şi intru în magazin. vroiam să cumpăr apă. nu aveau. de data asta nu am mai cumprat ceai. joi, ca-n ziua cârtiţei, fac aceeaşi paşi. ce credeţi... nu aveau apă.
eu nu îneleg cum un comerciant, în vremuri toride, îşi lasă magazinul fără produsul cel mai vândut. asta nu se cheamă prostie?
