Aventuri la Marea Neagră. Fugiţi de campingul Golf din Corbu

În încercarea de a evita să ne prăjim ca ouăle în tigaie, în acest we, am fugit la mare. În mod normal optam pentru 2 Mai, însă o serie de prieteni, antemergători, mi-au spus că staţiunea a fost deja luată cu asalt. Turiştii, spuneau ei, sunt mai deşi ca firele de nisip, iar camerele libere sunt mai rare decât perlele negre. Prin urmare am dat obişnuiţa campării în 2 Mai pe noutatea unei plaje ceva mai sălbatice... plaja din Corbu. Am ieşit din Constanţa, prin celebra staţiune Mamaia, am lăsat fiţele în spate, la vreo 15 km şi am intrat în Corbu. Bucurie mare pe capul meu cand am vazut că se termină asfaltul... m-am gandit că în felul acesta nici pipiţele cu gene false şi nici băieţii cu muşchi la pachet nu ne vor deranja din simplu motiv că la ei se poartă maşinile joase. După vreo 4-5km de mers pe un drum neprietenos, printr-un peisaj aproape selenar, ajungem la destinaţie... plaja golf. Erau semne bune. Aproape de plaja, doar câţiva zeci de metri ne despărţeau de briza mării, puţini turişti... şi multă linişte.
Visul frumos s-a spulberat în momentul în care am ales cazarea. Oprindu-ne la complexul turistic Golf, am trăit cele mai grele clipe din câte-mi amintesc să fi trăit vreodată. După experienţa acestui, să-i spunem camping, îmi pare rău că nu am făcut un film cu cele 4 zile petrecute acolo fiindcă sigur aş fi putut să rivalizez în tehnici de supravieţuire cu Bear Grylls.
Probabil vă întrebaţi ce ar putea să fie atât de groaznic? Pai aş începe chiar cu descrirerea acestui loc luată cu copy paste chiar de pe siteul de unde am şi făcut rezervările:

"... un iaz natural cu stuf, pesti si pasari specifice deltei dunarii (in spate) fiind un loc de vacanta de exceptie."


Am să traduc această frază, frumos creionată, tranformând povestea mea într-un ghid practic pentru turiştii neiniţiaţi ... aşa cum am fost şi noi.
- un iaz natural cu stuf = o mlaştină puturoasă care ne întorcea stomacul pe dos numai când adia vântul dinsprea ea spre nările noastre
- pesti si pasari specifice Deltei Dunării = nu am vazut decât 2 raţe, mai degrabă specifice grădinii bunicilor mei decât Deltei Dunării. Dar dacă vreţi să ştiţi ce era totuşi specific zonei în care Dunărea se varsă în Mare am să vă spun... ţănţarii. Nu, nu vă gândiţi la ce aveţi voi acasă. Înmulţiţi ferocitatea ţânţarului de apartament cu 10, adunaţi-o cu 5 şi ridicaţi-o apoi la pătrat, aşa obţineţi definiţia ţânţarului din Golf. De la ora 9 cerul se intuneca, nu fiindcă apunea Soarele, ci fiindcă roiuri flămânde de ţânţari năvăleau cu acele ascuţite şi zumzetul înfiorător peste turiştii care au îndrăznit să le strice liniştea.


Prin urmare după ora 9 fie că vroiai fie că nu trebuia să intri în cameră. Aici începea distracţia. Vă spuneam mai devreme că am fugit din Bucureşti ca să nu mă prăjesc ca oul la Soare... ei aflaţi că aici, în "minunatul, unicul, fascinantul" camping Golf nu m-am prajit ci ... m-am fiert ca un ou uitat într-un ibric pe aragaz. Dap, probabil aţi intuit, camerele nu aveau aparate de aer condiţionat. Însă, spre bucuria noastră, coşmarul temperaturilor de fierbere dispărea pe la 12-1 noaptea... moment în care puteam deschide uşa larg să intre briza mării, fiindcă la ora aia ţânţarii dormeau. Nu mai punem la socoteală că odată cu briza mării intra şi duhoarea mlaştinii puturoase pe care patronii acelui loc o numeau iaz. Cu nasul sub pernă, facem abstracţie de miresmele demne doar de un tomberon plin de gunoi, lasat o săptămână în razele soarelui, şi adormim. Dimineaţa ne trezim fericiţi că am reuşit să trecem cu bine peste prima noapte... numai că surprizele nu se termină aici, acum abia încep. La un moment dat, după ce am deschis ochii, am simţit că nu suntem singuri... în pat îşi făcuse loc, odată cu briza şi un şoarece. Nu vă mai povestesc despre reacţia soţiei mele.... fiindcă nici eu nu am fost mai breaz. După ce scot animalul din aşternuturi şi apoi din cameră începem să auzim ceva zgomote pe sub pat. Ei da, aşa am constatat că o adevărată colonie de broaşte se instalase confortabil în camera şi sub patul nostru. Mi-am spus că sunt bune şi broaştele la ceva ... gândindu-mă că ar putea mânca, măcar, câteva zeci din sutele de muşte care bâzâiau în cameră. De ţânţari ce să mai spun...

Probabil că aş fi trecut mai uşor peste această poveste dacă nu m-aş fi lovit de atitudinea mult prea ostilă a patronului, care-şi spune simplu... ZIZI.

După o noapte de coşmar, perioadă în care camera noastră putea să rivalizeze lejer cu o gradină zoologică, am încercat să ne întoarcem la natură. Aşa că m-am apucat să-i improvizez un pat soţiei mele, undeva la umbra unui foişor de stuf, unind 2 bănci puse la dispoziţie cu atâta mărinimie de ZIZI. Numai că mutarea unei bănci dintr-un loc în altul l-a scos pe individ din minţi, trimiţându-şi soli să ne informeze că nu avem voie să facem aşa ceva. După ce înfruntasem hoarde de ţânţari, temperaturi de 40 de grade în cameră, împuţiciunea unei mlaştini, un soarece şi o familie de broaşte... ameninţarea unui patron frustrat era pentru mine ca briza unui val de la prima oră a dimineţii. L-am ignorat, crezând că şi el a avut o noapte la fel d eproastă ca a mea. Însă mai mulţi turişti prezenţi la scena cu pricina au început să-şi spună ofurile. Poveşti sunt multe, ... însă am să vă relatez doar una.
Un cuplu de tineri, cu un copil minunat de doar 9 luni ajung în minunatul Golf din Corbu. Sunt preluaţi de un reprezentant al familiei ZIZI:-), li se predă camera şi li se cer banii. Aflu că tinerii au cerut doar câteva minute ca să-şi hrănească şi să-şi schimbe copilul, care parcursese 700 de km ca să ajungă la minunatul camping. Iritaţi de impertinenţa clienţilor, patronii, care nu au nicio treabă cu turismul, le-au dat ultimatum... ori plătesc pe loc toţi banii ori părăsesc acea cameră. Ştiu că sună ca naiba dar asta este realitatea. Dincolo de faptul că orice cazare se plăteşte la finalul sejurului, somarea unui client abia ajuns pe tarlaua ta... mi se pare un act în primul rând de iresponsabilitate. Lăsând marketingul, comerţul, turismul la o parte... astea sunt serviciile turistice din România, de fapt ăsta este brandul de ţară.

Pentru doritorii de senzaţii tari acesta este siteul minunatului camping - http://www.corbuplajagolf.ro/
DISTRACTIE PLACUTA
NOTA:
Celor tentaţi să preia acest articol, le mulţumesc anticipat şi îi asigur că nu am să le cer drepturi de autor. Am să le mulţumesc şi celor care-şi vor pune la adresa de mess un link către acest text... putem creşte prin bun simţ şi responsabilitate, vorba Petromului, hai să înlăturăm nesimţirea unora care cred că fără ei nu se poate.